Răceala, gripa şi COVID-19, asmănări și deosebiri

Răceala, gripa şi COVID-19 sunt cauzate de bacterii sau virusuri diferite, dar pot avea simptome similare. Totuși, majoritatea persoanelor care au COVID-19 vor avea cel puţin unul dintre simptomele cheie.

 

Cele trei boli sunt au simptome cheie specifice, iar fiecare dintre virusuri și bavterie în parte are manifestări diferite.

„Majoritatea persoanelor care se simt bolnave de coronavirus vor avea cel puţin unul dintre simptomele cheie:

o temperatură mare
o tuse nouă, continuă
o pierdere sau o modificare a simţului mirosului sau gustului.” Conform BBC.

Cum diferenţiezi simptomele?

Febra este un simptom cheie al coronavirusului, dar temperatura înaltă este specifică şi în caz de gripă sau o altă infecţie.

Febra este un semnal important că ceva rău se întâmplă în organism, de regulă fiind vorba despre o infecţie. Şi infecţiile virale pot da febră. În răceli, o temperatură a corpului de peste 37 grade C nu este motiv pentru a recurge la antibiotic, el neavând nicio valoare în viroză. Deci o temperatură peste 37,8C poate avea şi alte surse înafară de COVID-19.

Gripa dă de regulă febră înaltă, instalată brusc, cu alte simptome precum frisoane, fatigabilitate marcată, dureri musculare intense, potrivit unui comunicat al Spitalului Universitar de Urgenţă Militar „Dr. Carol Davila”.

Tusea poate avea două forme:

tusea uscată apare atunci când o persoană nu expectorează. Această apare la începutul infecţiei virale a tractului respirator. Tusea uscată poate apărea când infecţia pătrunde în căile respiratorii sau la inhalarea aerului rece.

tuse umedă apare atunci când se expectorează cu spută, prin care sunt eliminaţi agenţii patogeni din tractul respirator. Tusea umedă nu trebuie să fie împiedicată, se tratează cu medicamente, diluând sputa acumulată şi facilitând expectorarea ei.

În funcţie de durata tusei, este posibil să fie identificată cauza acesteia. La coronavirus tusea se manifestă des, în mai multe crize sau „episoade” în 24 de ore, potrivit BBC.

Ministerul sănătăţii avertizează să se menţină totuşi o distanţa de cel puţin 1 metru între persoane, în special când acestea tuşesc, strănută sau au febră, deoarece picăturile de salivă pot transmite virusul de la o distanţă apropiată.

Pierderea sau schimbarea mirosului sau gustului

Existenţa tulburărilor de gust şi miros este dificil de diagnosticat. O alterare a mirosului sau a gustului poate fi secundară unor procese din diverse categorii de patologii sau poate fi un simptom primar.

Pierderea mirosului în caz de coronavirus „diferită de răceală sau gripă”, în cazul coronavirusului.

Simptome ca anosmia, adică lipsa mirosului, şi ageuzia, adică dispariţia totală a simţului gustului, sunt două simptome ce pot fi luate în calcul pentru posibila depistare a infecţiilor cu noul coronavirus, spune Academia americană de otolaringologie. „În special anosmia a fost constatată la pacienţii care au fost testaţi pozitiv pentru coronavirus şi care nu aveau alte simptome”, se spune într-un comunicat postat duminică pe site-ul Academiei, conform Digi 24.

Ce este un coronavirus?

Potrivit Societăţii Române de Microbiologie, coronavirusurile sunt o familie numeroasă de virusuri care se găsesc atât la animale, cât şi la oameni. Unele infectează oamenii şi sunt cunoscute ca fiind cauza unor boli, de la răceala comună la boli mai severe, cum ar fi Sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS) şi Sindromul respirator acut sever (SARS).

Ce este un coronavirus ”nou”? Un coronavirus nou (CoV) este o nouă tulpină de coronavirus care nu a fost identificată anterior la om. Coronavirusul nou, denumit recent COVID-19, nu a fost detectat înainte de focarul raportat din Wuhan, China în decembrie 2019.

Cât de pericoulos este? La fel ca în cazul altor boli respiratorii, infecţia cu COVID-19 poate provoca simptome uşoare, inclusiv secreţii nazale, dureri în gât, tuse şi febră. Poate fi mai severă la unele persoane şi poate duce la pneumonie sau dificultăţi de respiraţie. Mai rar, boala poate fi fatală. Persoanele în vârstă şi persoanele cu afecţiuni medicale preexistente (cum ar fi diabetul şi bolile de inimă) par a fi mai vulnerabile la îmbolnăvirea severă cu virusul.

Răcela şi gripa

Deşi răceala şi gripa au multe simptome asemănătoare, răceala este în general uşoară, dar gripa tinde sa fie mult mai severă ca manifestare, potrivit Ministerului Sănătăţi.

Deseori Răceala debutează cu stări de oboseală, strănut, tuse şi nas înfundat. Este posibil sau nu, să apară şi febra, dar de obicei ea este cu 1-2°C mai ridicată decît în mod normal. Pot apărea iritaţie sau roşeaţă în gît, ochii lăcrimoşi şi dureri de cap. Toate aceste simptome însă pot varia la fiecare persoană.

Răceala durează de la 3-4 zile pîna la 10 zile. Majoritatea adulţilor au 1-2 răceli/an, în timp ce copiii pot avea 5-8 răceli/an.

Gripa – debutează brusc şi violent, cu febra înaltă. Febra este însoţită de stări de slăbiciune şi oboseală, tuse uscată, nas care pare să curgă la nesfîrşit, frisoane, dureri musculare, dureri puternice de cap, dureri oculare şi roşaţă în gît. Febra poate dura de la 3 la 5 zile. După vindecare este posibil ca starea de slăbiciune şi oboseală, tusea să mai dureze pîna la 3 săptămîni. Gripa este des întîlnită iarna şi primăvara devreme.

Gripa este cauzată de un virus care atacă, în primul rînd, nasul, gâtul şi bronhiile, şi uneori, chiar şi plămânii. De obicei, infecţia durează o săptămînă şi se manifestă prin: – apariţia bruscă a febrei; – dureri de cap; – slăbiciuni; – tuse; – dureri în piept, articulaţii, etc. În prezent circulă cel mai des 2 tipuri de virusuri de gripă, care afectează omul: A şi B.

Virusurile de tip A cauzează cele mai multe epidemii larg răspîndite; virusurile de tip B cauzează in general, epidemii regionale. Structura genetică a virusurilor de gripă permite frecvente schimbări în caracteristicile lor antigenice, cunoscute drept modificări genetice, care fac necesară reformularea anuală a vaccinurilor anti-gripale.

Ce mască folosim ca să fim cu adevărat protejați de virusuri și bacterii